E vara, un mic orasel pe malul marii …, in plin sezon, ploua torential de citeva zile, orasul arata de parca ar fi parasit.
Toti au datorii si traiesc din credite.
Din fericire vine un rus bogat la un mic hotel cochet. Vrea o camera.
Pune o bancnota de 100$ pe masa receptionerului si se duce sa vada camerele.
Seful hotelului “palmeaza” rapid bancnota si se duce repede sa plateasca datoriile la macelar.
Acesta ia bancnota si se duce repede sa-si plateasca datoria la crescatorul de porci.
Acesta la rândul lui se grabeste sa-si plateasca datoriile la cel care-i livreaza furaje pentru porci.
Cel cu furajele insfaca bancnota si alearga la prostituata pe care nu o mai platise demult. In timpurile astea de criza pina si ea oferea servicii pe datorie!
Prostituata ia bancnota in mana si se grabeste spre hotel, unde fusese cu clientii ultimele dăţi si unde ramasese datoare, si pune bancnota pe masa receptionerului.
In acest moment coboara rusul, dupa ce a inspectat camerele, spune ca nici o camera nu-i place, isi ia bancnota si paraseste orasul.
Nimeni nu a castigat ceva, insa intregul oras traieste acum fara datorii si priveste optimist in viitor !

Preluat de pe http://cotidianul.ro/grila_impozitului_forfetar_produci_zero_platesti_500_de_euro-80048.html

PROCRASTINÁ, procrastinez, vb. I. Tranz. (Liv.) A amâna în mod nejustificat începerea unei acţiuni, în special din cauza neglijenţei habituale sau a lenei; a temporiza, a tărăgăna, a tergiversa. [ < engl. procrastinate cca. 1548 < lat. prōcrastinātum: pro- („pentru”) şi crastinus („ce ţine de ziua de mâine”), cf. it. procrastinare, port. procrastinar, sued. prokrastinera].