Prin secţiunea blog, dorim să vă ţinem la curent cu cele mai noi informaţii, analize, proiecte şi să găsim împreună soluţii inovative la diverse probleme.
Dacă aveţi o idee, un subiect, o informaţie pe care doriţi să o dezbateţi, nu ezitaţi să o trimiteţi pe adresa blog@quarsis.ro şi o vom transforma într-un articol.
“Articol publicat pe www.antreprenor.net în data de 23 noiembrie 2009″:
Cand vine vorba despre finantari neambursabile fiecare are o parere si un sfat. Insa ce e adevarat si ce nu in ceea ce priveste banii europeni?
Finantarile nerambursabile, din fonduri europene sau nationale, si oportunitatile pe care acestea le deschid beneficiarilor lor reprezinta o tema care atrage din ce in ce mai mult interes in ultima vreme. Insa de multe ori adevarurile partiale si legendele construite in jurul acestora sunt principalul factor care ii impiedica pe antreprenorii si companiile ce cauta oportunitati de dezvoltare sa acceseze cu succes finantarea de care au nevoie. Care este topul acestor mituri, care este adevarul si de unde il aflam?
1. Pot primi finantare nerambursabila pentru orice!
Acest mit este probabil cel mai raspandit si asta din cauza ca a fost folosit in mod frecvent pentru promovarea si atragerea atentiei asupra fondurilor nerambursabile. Din pacate nu oricine poate o primi finantare nerambursabila, majoritatea programelor care acorda „bani gratuiti” avand o anumita directie si conditii ce trebuiesc indeplinite de solicitanti. Pentru a nu cadea prada acestui ispititor mit se recomanda o analiza atenta a sectiunilor de eligibilitate a solicitantului, activitatilor si cheltuielilor din ghidurile de finantare. Fiecare ghid are aceste sectiuni si pot fi consultate gratuit pe siturile sau la institutiile aferente programelor.
2. Nu am nevoie de bani pentru accesarea unei finantari.
Imediat dupa cel al finantarii nerambursabile pentru orice, acest mit se face vinovat de inducerea in eroare a celor mai multi potentiali beneficiari. Marea majoritate a proiectelor necesita o contributie financiara din partea beneficiarului intre 30% si 60% din valoarea proiectului, in functie de tipul programului si solicitantului. Fondurile nerambursabile actuale merg pe principiul rambursarii, beneficiarul realizeaza cheltuiala cu banii proprii si ulterior i se ramburseaza o parte din suma. Inainte de demararea unui proiect trebuie sa se acorde o atentie ridicata necesarului de finantare, surselor de finantare si planificarii fluxului de numerar.
3. Autoritatile responsabile de fonduri sunt opace si impiedica accesul la informatii.
Lipsa de experienta a autoritatilor in gestionarea fondurilor si evaluarea proiectelor este o problema care se va rezolva pe parcursul urmatorilor ani. Conform Legii liberului acces la informatiile de interes public (legea 544/2001) orice persoana interesata de anumite informatii care nu sunt confidentiale le poate solicita, iar institutiile sunt obligate sa le furnizeze. In perioada de realizare si implementare a unui proiect, beneficiarul trebuie sa adreseze frecvent intrebari pentru orice neclaritate si sa solicite raspunsuri si informatii, daca se poate in scris, de la reprezentantii autoritatilor. De multe ori lucruri care la prima vedere par a fi clare si logice pentru beneficiari pot avea o alta interpretare din perspectiva autoritatilor. Realizarea unei bune relatii de colaborare cu autoritatile, participarea la seminarii organizate de acestea, solicitarea de raspunsuri si intrevederi cu reprezentanti ai acestora sunt elemente ce pot ajuta la reducerea incertitudinii.
4. Nu pot avea succes daca nu am relatii care sa imi sustina proiectul.
Din pacate aceasta cnceptie inca circula frecvent pe piata. Luand in considerare proportia redusa de fonduri accesate la aproape 3 ani de la lansarea lor, aproximativ 4% din totalul alocat, oare sunt importante relatiile sau identificarea si pregatirea adecvata proiectelor? Metodologia de pregatire si evaluare a unui proiect este complexa, evaluatorii sunt interni si externi, iar verificarile ulterioare minutioase, iar toti acesti factori nu permit o influenta ridicata din partea relatiilor. Daca un proiect de finantare nu este facut cum trebuie, nici o relatie nu il poate transforma intr-un proiect de succes.
5. Documentaţia necesara este greoaie şi stufoasă.
Acest factor este cel care ii sperie pe cei mai multi atunci cand trebuie sa demareze un proiect. Eadevarat ca documentatia pentru un proiect de succes este stufoasa, insa nu neaparat greoaie. Un potential beneficiar trebuie sa aloce timp pentru obtinerea si structurarea informatiilor necesare, obtinerea avizelor solicitate si planificarea detaliata a investitiei. Toate aceste lucruri cresc in primul rand sansele de reusita ale unui proiect, dar ajuta si beneficiarul sa isi planifice in detaliu viitorul investitiei sale si sa devina constient de implicatiile ei. Din pacate in Romania se acorda o atentie redusa unei planificari si previziuni detaliate, lucru care sperie pe cei mai multi atunci cand sunt pusi in fata unei astfel de sarcini, de aceea si aparitia acestui mit.
6. Nu pot realiza un proiect de succes fara a apela la o firma de consultanta specializata.
Un proiect de succes se poate realiza si fara a se apela la o firma de consultanta daca beneficiarul stie exact ce vrea, aloca suficient timp structurarii proiectului si are o pregatire sau experienta in management de proiect. Pe de alta parte apelarea la o firma de consultanta specializata poate fi de multe ori un plus,daca se creeaza o relatie de colaborare intre aceasta si beneficiar. Din pacate pe piata sunt multe firme care alerga doar dupa comisionele de depunere, realizeaza proiecte de slaba calitate, nu prezinta corect implicatiile unui proiect si de multe ori creeaza iluzii pentru beneficiari.
Pentru evitarea acestor lucruri beneficiarul trebuie sa poarte discutii preliminare cat mai detaliate cu privire la cerintele programului de finantare, la modul de finantare a proiectului, la sansele lui de reusita si necesarul de informatii pentru realizarea documentatiei. Beneficiarul isi cunoaste cel mai bine afacerea si cu cat acesta furnizeaza mai multe informatii firmei de consultanta si colaboreaza cu aceasta, sansele realizarii unui proiect de succes cresc. Abordarea de genul „am apelat la o firma de consultanta care se va ocupa de proiect” de cele mai multe ori se dovedeste a fi una paguboasa.
7. Bancile cofinanteaza greu proiectele din fonduri europene si solicita garantii de aproape 200%
Criza financiara actuala a creat o reticienta in randul bancilor cu privire la finantarea proiectelor de investitii din mediul de afaceri. Contracararea acestei reticiente se poate realiza prin prezentarea contractului de finantare nerambursabila semnat cu autoritatea de management, realizarea unei documentatii detaliate a planului de investitii respectand modelul acceptat de banca si prezentarea prin documente a aportului financiar si garantiilor aduse de beneficiar. Pentru garantii se poate apela la FNGCIMM (Fondul National de Garantare pentru Intreprinderile Mici si Mijocii) care poate oferi garantii de pana la 80% din valoarea creditului, diferentele putandu-se acoperi prin contractul de finantare semnat si garantii personale, cu mentiunea ca dupa darea in exploatare a investitiei se poate garanta cu aceasta. Este indicat ca in etape de planificare a proiectului sa se poarte discutii cu banca pentru a se identifica conditiile solicitate de aceasta. Acest lucru va ajuta la realizarea unui proiect realist si la evitarea problemelor de finantare in perioada de implementare.
8. In perioada de implementare a proiectului pot aparea probleme care ar duce la neprimirea banilor.
Acest mit ii influenteaza multi potentiali beneficiari in perioada de demarare a unui proiect. Cunoasterea activitatilor si cheltuielilor eligibile, respectarea procedurilor de achizitii publice si realizarea dosarelor de rambursare conform cerintelor autoritatii de management sunt cerinte obligatorii pentru rambursarea banilor. O planificare documentata si detaliata a proiectului, precum si comunicarea permanenta cu autoritatea de management in perioada de implementare vor putea duce la minimizarea riscului de neprimire a banilor.
9. Perioada in care intra efectiv banii in cont poate ajunge pana la 2 ani.
Lipsa de experienta a autoritatilor, numar redus de evaluatori si procedurile birocratice pot duce in conditiile actuale la perioade de pana la 2 ani intre demararea proiectului si rambursarea ultimei transe de bani. In anii urmatori prin reducerea numarului de documente solicitate, crearea unor comisii formate din evaluatori interni si externi si simplificarea procedurilor de achizitie, se preconizeaza reducerea acestei perioade.
10. In perioada de monitorizare a proiectului pot fi obligat sa returnez banii primiti.
Posibilitatea de a fi obligat sa returnezi banii primiti este redusa, ea putand fi cauzata doar de nerespectariea conditiilor din contractul de finantare sau in cazul sesizarii unor nereguli in utilizarea banilor primiti. Instrainarea sau utilizarea constructiilor realizate/ bunurilor achizitionate prin proiect pentru alte scopuri decat cele mentionate sau lipsa raportarilor solicitate in intervalul de monitorizare sunt factori ce pot duce la obligativitatea de returnare a finantarii. Prin comunicarea permanenta cu autoritatea competenta si respectarea conditiilor din contractul de finantare se poate evita aceasa situatie extrema.
Orice mit are un sambure de adevar. Nu asa am invatat la scoala? Intr-o proportie mai mare sau mai mica la fel stau lucrurile si in cazul finantarilor neambursabile, dupa cum am vazut. Insa, pentru a nu rata nicio oportunitate si a putea gasi mereu cea mai buna solutie de finantare, trebuie in primul rand sa stii unde sa cauti adevarul. De aceea data viitoare vom vorbi despre cum si unde poti gasi informatiile de care ai nevoie pentru a identifica oportunitatea de finantare care ti se potriveste.
Despre fonduri europene auzim în fiecare zi, dar puţini ştim exact în ce constă un proiect pentru finanţare nerambursabilă. Din păcate mass-media, guvernul şi unele firme de consultanţă de pe piaţă au creat impresia că fondurile se dau pentru orice, sunt uşor de luat şi sunt pentru oricine. Adevărul este total altul, fondurile se obţin greu, documentaţiile şi condiţiile sunt complexe, iar solicitantul trebuie să deţină resurse financiare.
Numărul mare de solicitanţi care nu au primit finanţare până acum are ca şi cauze, lipsa de pregătire în domeniul proiectelor a firmelor de consultanţă, comunicarea deficitară din partea solicintanţilor atunci când vine vorba să ofere informaţii pentru realizarea proiectului şi nu în ultimul rând, lipsa de experienţă a evaluatorilor, care fiind la început învaţă şi ei o dată cu piaţă şi nu îşi pot asuma răspunderea aprobării unor proiecte slab realizate şi fundamentate.
Pentru a avea şanse reale în vederea obţinerii unei finanţări, considerăm următorii paşi ca fiind esenţiali
1. identificarea corectă a programului de finanţare în care se poate incadra ideea de proiect
2. îndeplinirea condiţiilor aferente programului identificat
3. stabilirea cu solicitantul a obiectivului proiectului, structurii şi valorii achiziţiilor ce se vor realiza prin proiect
4. conturarea bugetului şi stabilirea surselor de finanţare (ajutor nerambursabil, credit bancar, contribuţie proprie)
5. analiza financiară prin care se va putea vedea dacă proiectul necesită finanţare nerambursabilă (calcul RIR, cost beneficiu, sustenabilitate)
6. realizarea previziunilor de venituri, cheltuieli, bilanţ, cont de profit şi pierderi şi cash -flow
7. vizite la solicitant în vederea culegerii de informaţii pentru realizarea planului de afaceri
8. discuţii cu solicitantul asupra structurii şi componentelor proiectului
9. verificarea dosarului de finaţare, semnarea şi ştampilarea tuturor documentelor şi depunerea în termen.
Realizarea corectă a acestor paşi poate creşte şansele de reuşită ale unui proiect.
E vara, un mic orasel pe malul marii …, in plin sezon, ploua torential de citeva zile, orasul arata de parca ar fi parasit.
Toti au datorii si traiesc din credite.
Din fericire vine un rus bogat la un mic hotel cochet. Vrea o camera.
Pune o bancnota de 100$ pe masa receptionerului si se duce sa vada camerele.
Seful hotelului “palmeaza” rapid bancnota si se duce repede sa plateasca datoriile la macelar.
Acesta ia bancnota si se duce repede sa-si plateasca datoria la crescatorul de porci.
Acesta la rândul lui se grabeste sa-si plateasca datoriile la cel care-i livreaza furaje pentru porci.
Cel cu furajele insfaca bancnota si alearga la prostituata pe care nu o mai platise demult. In timpurile astea de criza pina si ea oferea servicii pe datorie!
Prostituata ia bancnota in mana si se grabeste spre hotel, unde fusese cu clientii ultimele dăţi si unde ramasese datoare, si pune bancnota pe masa receptionerului.
In acest moment coboara rusul, dupa ce a inspectat camerele, spune ca nici o camera nu-i place, isi ia bancnota si paraseste orasul.
Nimeni nu a castigat ceva, insa intregul oras traieste acum fara datorii si priveste optimist in viitor !
Preluat de pe http://cotidianul.ro/grila_impozitului_forfetar_produci_zero_platesti_500_de_euro-80048.html
PROCRASTINÁ, procrastinez, vb. I. Tranz. (Liv.) A amâna în mod nejustificat începerea unei acţiuni, în special din cauza neglijenţei habituale sau a lenei; a temporiza, a tărăgăna, a tergiversa. [ < engl. procrastinate cca. 1548 < lat. prōcrastinātum: pro- („pentru”) şi crastinus („ce ţine de ziua de mâine”), cf. it. procrastinare, port. procrastinar, sued. prokrastinera].
